Definiție
Un diapazon este un instrument metalic cu un mâner și două vârfuri sau dinți. Diapele de acordaj, fabricate din oțel, aluminiu sau aliaj de magneziu, vor vibra la o frecvență stabilită pentru a produce un ton muzical atunci când sunt lovite. Vibrațiile produse pot fi folosite pentru a evalua capacitatea unei persoane de a auzi diferite frecvențe sonore.
Scop
Un diapazon care vibrează ținut lângă ureche sau plasat împotriva craniului va stimula urechea internă să vibreze și poate ajuta la determinarea dacă există o pierdere a auzului.
Precauții
Nu sunt necesare precauții speciale atunci când se folosesc diapazoane pentru efectuarea unui test auditiv.
Descriere
Se efectuează de obicei două tipuri de teste auditive cu diapazoane. În testul Rinne, diapazonul care vibrează este ținut pe craniu, de obicei pe osul din spatele urechii (procesul mastoidian) pentru a provoca vibrații prin oasele craniului și urechea internă. De asemenea, este ținut lângă ureche, dar fără să o atingă, pentru a provoca vibrații în aerul de lângă ureche. Pacientului i se cere să determine care sunet este mai puternic, cel auzit prin os sau prin aer. Un al doilea test auditiv care utilizează un diapazon este testul Weber. Pentru acest test, tija sau mânerul diapazonului care vibrează este plasat în diferite puncte de-a lungul liniei mediane a craniului și a feței. Pacientului i se cere apoi să identifice care ureche aude sunetul creat de vibrații. Diapolele de diferite dimensiuni produc diferite frecvențe de vibrații și pot fi folosite pentru a stabili gama de auz pentru un pacient individual.
Pregătire
Nu este necesară o pregătire specială pentru un test auditiv cu diapazoane.
Îngrijire ulterioară
Nu este necesară o îngrijire ulterioară specială. Dacă în timpul testării cu diapazoane se evidențiază o pierdere de auz, pacientul poate necesita teste suplimentare pentru a determina amploarea pierderii de auz.
Riscuri
Nu există riscuri asociate cu utilizarea diapazonului pentru depistarea pierderii de auz.
Rezultate normale
Cu testul Rinne, o persoană va auzi tonul vibrației mai mult timp și mai tare atunci când diapazonul este ținut lângă ureche, mai degrabă decât atunci când este ținut împotriva osului mastoid. Pentru testul Weber, tonul produs atunci când diapazonul este plasat de-a lungul centrului craniului, sau al feței, sună aproximativ la același volum în fiecare ureche.
Rezultate anormale
Testul Rinne detectează o pierdere de auz atunci când un pacient aude un ton mai puternic și mai lung atunci când diapazonul care vibrează este ținut împotriva osului mastoid, decât atunci când este ținut lângă ureche. Volumul vibrațiilor sonore conduse prin părți ale craniului și ale feței în testul Weber poate indica care ureche poate avea o pierdere de auz.
Resurse
ORGANIZAȚII
American Academy of Otolaryngology-Head and Neck Surgery, Inc. One Prince St., Alexandria VA 22314-3357. (703) 836-4444. 〈http://www.entnet.org〉.
Ear Foundation. 1817 Patterson St., Nashville, TN 37203. (800) 545-4327. 〈http://www.earfoundation.org〉.
TERMENI CHEIE
Procesul mastoidian- Proeminențele osoase din spatele urechilor, la baza craniului.
Testul Rinne- Un test de auz care utilizează un diapazon care vibrează și care este ținut în apropierea urechii și ținut în partea din spate a craniului.
Testul Weber- Un test auditiv care utilizează un diapazon vibrator care este ținut în diferite puncte de-a lungul liniei mediane a craniului și a feței.
.