Context
Anticorpii antiatifosfolipidici (aPL) sunt proteine produse de sistemul imunitar la unele persoane care sunt îndreptate împotriva unor componente ale propriilor lor celule. Prezența unor astfel de anticorpi poate crește riscul de apariție a cheagurilor de sânge (tromboză) la nivelul vaselor de sânge sau a complicațiilor legate de sarcină (cum ar fi avorturi spontane recurente, nașteri de copii morți, nașteri premature sau îmbolnăviri grave ale femeii însărcinate). Cheagurile de sânge din interiorul arterelor pot provoca accidente vasculare cerebrale, având ca rezultat leziuni cerebrale sau simptome neurologice reversibile. Cheagurile de sânge din vene sunt asociate cu o acumulare de lichid la nivelul membrelor (edem) și durere, iar dacă sunt deplasate sau translocate, pot cauza un blocaj într-un vas major din plămâni (embolie pulmonară).
La persoanele care au avut anterior un eveniment trombotic, două tipuri de medicamente sunt utilizate în mod obișnuit pentru a preveni evenimentele trombotice recurente: anticoagulantele și agenții antiplachetarieni. Anticoagulantele previn formarea cheagurilor (trombilor) prin interferarea cu activitatea proteinelor implicate în coagularea sângelui (factori de coagulare), în timp ce antiagregantele, de obicei aspirina, previn agregarea plachetară și afectează formarea cheagurilor. Cel mai frecvent efect secundar al tratamentului anticoagulant sau antiplachetar este tendința de a sângera. Cu toate acestea, se cunosc puține lucruri despre beneficiile și efectele nocive ale utilizării anticoagulantelor și antiplachetarelor la persoanele care au anticorpi aPL, dar care nu au avut anterior niciun eveniment trombotic.
Întrebare de revizuire
Această revizuire a avut ca scop stabilirea potențialelor beneficii și prejudicii ale utilizării anticoagulantelor și antiplachetarelor pentru prevenirea evenimentelor trombotice, la persoanele care sunt susceptibile, dar care nu au avut până acum niciun eveniment trombotic.
Caracteristicile studiilor
Evidențele sunt actuale din decembrie 2017. Am căutat studii care au alocat în mod aleatoriu persoanele cu anticorpi aPL și fără niciun eveniment trombotic anterior la diferite tratamente, inclusiv anticoagulante, medicamente antiplachetare sau ambele. Am identificat nouă studii care au implicat 1044 participanți. Studiile au avut loc în mai multe țări diferite. Un studiu a fost multicentric și a avut o varietate de surse de finanțare. În două studii, aspirina a fost comparată cu placebo (tratament fictiv). Patru studii au comparat un anticoagulant cu sau fără aspirină cu aspirina singură. Restul studiilor au comparat combinații de agenți antiplachetarieni, anticoagulante, alte tratamente sau două doze diferite ale aceluiași medicament. Majoritatea studiilor au vizat femei cu anticorpi aPL și cu antecedente de eșec al sarcinii. Un studiu a inclus cazuri care nu au avut legătură cu sarcina, iar un studiu a inclus cazuri care au avut legătură cu sarcina și alte paciente cu rezultate pozitive pentru anticorpii aPL.
Rezultate cheie
Am rezumat efectele tratamentelor folosind următoarele comparații: numai aspirină versus placebo, anticoagulant numai sau cu aspirină versus numai aspirină, aspirină cu anticoagulant versus placebo sau alt tratament. Nu am constatat diferențe clare în ceea ce privește numărul de persoane cu evenimente trombotice în grupurile comparate. Un studiu a evidențiat un risc crescut de sângerare minoră (cum ar fi sângerarea nazală sau intensificarea menstruației) la participanții care au primit aspirină și anticoagulant. Toate celelalte analize nu au evidențiat diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de participanți cu sângerări. Niciunul dintre studii nu a raportat riscul de deces sau calitatea vieții. Nu am găsit nicio diferență clară între grupuri în niciuna dintre comparații pentru efectele nedorite, altele decât sângerările, atunci când aceste informații au fost raportate; cele mai frecvente dintre aceste efecte au inclus simptome gastrointestinale ușoare în grupul aspirină și reacții alergice în grupul aspirină cu anticoagulant.
Calitatea dovezilor
Nu am evaluat niciunul dintre studii ca având un risc scăzut de părtinire din cauza unor probleme metodologice sau a raportării rezultatelor. Am apreciat calitatea generală a dovezilor ca fiind scăzută până la moderată, aceasta a fost retrogradată din cauza riscului de părtinire neclar sau ridicat, a numărului mic de studii și a rezultatelor imprecise.
.