O creștere a pieței bursiere poate face ca prețurile acțiunilor multor acțiuni să atingă niveluri amețitoare. Atunci când investitorii văd prețurile ridicate ale acțiunilor, ei se întreabă adesea dacă societățile vor diviza acțiunile, punând astfel mai multe acțiuni pe piață, dar la un preț mai mic.
Când o societate își împarte acțiunile în două, valoarea totală a societății rămâne aceeași, dar un acționar va dubla numărul de acțiuni din portofoliul său, iar aceste acțiuni se vor tranzacționa la jumătate din prețul anterior. De exemplu, o persoană care deține o acțiune a unei companii la 100 de dolari pe acțiune va deține acum două acțiuni la 50 de dolari bucata. Acțiunile nu se divizează întotdeauna în exact două – în unele cazuri, companiile vor efectua o divizare de 3:1 sau vor împărți acțiunile chiar mai mult.
Să ne uităm la câteva acțiuni cunoscute care nu s-au divizat, chiar dacă prețurile acțiunilor au crescut. Vom examina apoi motivele pentru care o companie ar alege să își divizeze acțiunile sau ar alege să nu o facă.
Acțiuni care nu se divizează
Iată câteva nume pe care s-ar putea să le cunoașteți și care au ales să nu își divizeze acțiunile în ultimii ani.
Amazon (AMZN)
De la sfârșitul anului 2017 până la începutul lunii martie 2021, prețul acțiunilor Amazon s-a triplat aproximativ. În ciuda creșterii rapide a prețului, nu există semne că o divizare este iminentă. Întrebat în 2017 dacă ar lua în considerare o divizare a acțiunilor, directorul general de atunci, Jeff Bezos, nu a exclus complet această variantă, dar nici nu a semnalat o intenție de a face acest lucru în curând. Au trecut mai bine de 20 de ani de când Amazon și-a divizat ultima dată acțiunile, dar la sfârșitul anilor ’90, acest lucru era mai frecvent. Amazon și-a divizat acțiunile de trei ori într-un interval de 15 luni, în 1998 și 1999.
Booking Holdings (BKNG)
Cunoscută anterior sub numele de Priceline, această companie de servicii de călătorie se tranzacționa la peste 2.000 de dolari pe acțiune în martie 2021. Acest preț ridicat se datorează, cel puțin în parte, unei divizări „inverse” a acțiunilor în 2003, prin care acționarii au primit o acțiune pentru fiecare șase pe care le dețineau. Divizarea inversă a acțiunilor a venit după o scădere majoră a pieței, care a trântit prețul acțiunilor companiei. Prin urmare, este posibil să existe o oarecare reținere instituțională în ceea ce privește divizarea acțiunilor și permiterea ca prețurile să scadă prea mult. Nu a existat niciun indiciu din partea conducerii că o divizare a acțiunilor va avea loc în curând.
Netflix (NFLX)
Din 2016 până la începutul lunii martie 2021, prețurile acțiunilor Netflix au crescut de la mai puțin de 100 de dolari la peste 500 de dolari. La acest preț, ați putea crede că Netflix ar putea fi datorat pentru o divizare. În timp ce Netflix ar putea alege să își divizeze din nou acțiunile, compania a trecut doar șapte ani de la cea mai recentă divizare a acțiunilor – o divizare uriașă de 7 la 1 în 2015.
Există o anumită convingere că Netflix ar putea diviza din nou, dar există, de asemenea, un oarecare scepticism cu privire la faptul că societatea va continua să adauge abonați și să vadă veniturile crescând în același ritm ca în ultimii ani.
Berkshire Hathaway (BRK)
Compania lui Warren Buffett este, probabil, cel mai bun exemplu de companie care rareori manifestă dorința de a-și diviza acțiunile. Din 2018, acțiunile de clasă A au coborât cu greu sub 300.000 de dolari bucata. Ați citit bine – o acțiune care se tranzacționează cu mult peste șase cifre.
Cu toate acestea, în timp ce acțiunile de clasă A se tranzacționează la prețul unei case pe unele piețe, acțiunile de clasă B sunt mai disponibile pentru investitorii obișnuiți. La începutul lunii martie, acțiunile de clasă B se tranzacționau în jurul valorii de aproximativ 250 de dolari.
Acțiunile de clasă B nu au aceleași drepturi de vot ca acțiunile de clasă A și au fost create, în esență, ca un compromis între Buffett, care nu dorea să divizeze acțiunile, și investitori, care doreau să poată cumpăra acțiuni la un preț rezonabil. Compania a divizat acțiunile de clasă B cu 50-1 în 2010, dar nu a divizat niciodată acțiunile de clasă A.
De ce să divizați acțiunile?
Unul dintre principalele motive pentru care o companie și-ar putea diviza acțiunile este acela de a-și extinde baza de acționari. O divizare va face ca acțiunile să fie mai accesibile pentru mai multe persoane, iar unele companii preferă să evite să își vadă acțiunile concentrate pe un grup mic de persoane. Atunci când acțiunile sunt răspândite între mai multe persoane, o persoană își poate vinde majoritatea sau toate acțiunile fără ca acest lucru să aibă un impact semnificativ asupra prețului acțiunilor.
Un număr mai mare de acțiuni permite, de asemenea, o mai mare lichiditate – acțiunile devin mai ușor de cumpărat și de vândut atunci când sunt mai multe pe piață. Atunci când acțiunile devin foarte scumpe, diferența dintre prețul „bid” și prețul „ask” poate fi destul de mare, ceea ce face ca tranzacționarea acțiunilor să fie mai dificilă.
Câteva companii vor diviza acțiunile pur și simplu ca o modalitate de a-i face pe oameni să creadă că valoarea acțiunilor este în creștere. Un investitor poate vedea o companie divizând acțiuni și să presupună că respectiva companie se descurcă destul de bine și, prin urmare, merită să investească în ea. Acesta este un alt motiv pentru care este important să vă cercetați temeinic investițiile.
De ce nu și-ar diviza acțiunile o companie?
Un studiu foarte mic a constatat că, în medie, piețele reacționează pozitiv la divizarea acțiunilor, dar asta nu înseamnă că divizările au un impact real asupra valorii intrinseci a companiei. Cu excepția cazului în care acțiunile se confruntă cu probleme de lichiditate, este posibil să nu existe niciun motiv imperios pentru ca o companie să își divizeze acțiunile.
Câteva companii preferă să evite divizarea deoarece consideră că un preț ridicat al acțiunilor conferă companiei un anumit nivel de prestigiu. O companie care se tranzacționează la 1.000 de dolari pe acțiune, de exemplu, va fi percepută ca fiind mai valoroasă, chiar dacă capitalizarea de piață a firmei poate fi aceeași cu cea a unei companii ale cărei acțiuni se tranzacționează la 50 de dolari.
Impacturi negative potențiale
În unele cazuri, divizarea acțiunilor poate avea un efect negativ. Companiile mai mici care își divizează acțiunile pot avea prețurile acțiunilor să scadă prea mult. Dacă o divizare a acțiunilor este combinată cu un alt eveniment financiar care deprimă și mai mult prețurile, există două riscuri majore: un impact psihologic negativ asupra comercianților care văd cum prețul scade atât de rapid și, în cel mai rău caz, prețul acțiunilor ar putea scădea sub cerințele unei burse de valori pentru listare.
Nasdaq, de exemplu, dorește ca acțiunile de pe bursă să coste cel puțin 1 dolar. Dacă o acțiune scade sub acest preț și rămâne sub 1 dolar suficient de mult timp, aceasta poate fi scoasă de pe bursă. După ce este radiată, ar putea exista probleme de lichiditate, iar brokerii ar putea alege să nu mai tranzacționeze acțiunea – ca să nu mai vorbim de problemele psihologice pe care le pot avea comercianții în legătură cu faptul că o acțiune își pierde statutul de bursă.
Diminuarea necesității de divizare a acțiunilor
În deceniile anterioare, era imposibil să devii acționar al unei companii dacă nu obțineai suficienți bani pentru a cumpăra cel puțin o singură acțiune. Cu toate acestea, nu mai este cazul. Există multe platforme și servicii noi de tranzacționare care permit investitorilor să achiziționeze fracțiuni de acțiuni. Unele case de brokeraj tradiționale au urmat, de asemenea, exemplul și au început să le permită investitorilor lor de retail să cumpere acțiuni fracționate.
Un alt factor este popularitatea tot mai mare a fondurilor mutuale și a fondurilor tranzacționate la bursă (ETF). Aceste fonduri oferă investitorilor expuneri la acțiuni fără a deține neapărat acțiuni integrale.
.